Cererea de transcriere, se adresează primăriei localităţii în raza căreia îşi are domiciliul solicitantul, însoţită de următoarele acte:

 

- certificatul  (extrasul) de naştere, căsătorie sau deces (după caz) vizat cu apostila conform Convenţiei de la Haga* în original şi xerocopia acestuia;

-  traducerea în limba română, la un traducător autorizat, autentificată de un notar public din România;

- actele de identitate ale părinţilor copilului, paşaport pentru părinţii cetăţeni români cu domiciliul în străinătate (în cazul cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate este necesară dovada ultimului domiciliu în ţară, care se solicită la Biroul de Evidenţă a Persoanelor), originale şi copii;

- certificatele de naștere si de căsătorie ale părinților;

- procură dată la un notar public din ţară, iar din străinătate la ambasada statului de reşedinţă, sau la un notar public din ţara respectivă, apostilată, în cazul în care se împuterniceşte o persoană în vederea transcrierii;

- actul de identitate al persoanei împuternicite, în original şi xerocopie;

- declaraţie de naţionalitate;

- declaraţie de domiciliu, în cazul în care părinţii copilului au domicilii diferite;

- declaraţie cu privire la numele de familie purtat după încheierea căsătoriei;

- declarație notarială cu privire la regimul matrimonial ales.

 

În cazul în care cererea de transcriere se depune prin împuternicit cu procură specială, pe lângă actele  menţionate mai sus, este necesară şi declaraţia notarială a cetăţeanului român, titular al certificatului în cauză, în care să se specifice dacă s-a mai solicitat sau nu transcrierea/înscrierea certificatului în registrele de stare civilă române din ţară sau străinătate şi că nu mai există un alt act de stare civilă reconstituit.

 

FOARTE IMPORTANT !

 

- documentele eliberate de instituţii ale statelor semnatare ale Convenţiei de la Haga din 5/10/1961 vor fi în mod obligatoriu apostilate

-  sunt scutite de supralegalizare sau apostilare, documentele emise de statele cu care România a încheiat tratate, acorduri sau convenţii bilaterale de asistenţă juridică în materie civilă sau de dreptul familiei

- documentele care nu se regăsesc în primele două situaţii, vor fi în mod obligatoriu supralegalizate, în conformitate cu prevederile articolului 162 din Legea 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept internaţional privat.

 

ANEXA 1

 

Lista completă a statelor cu care România a încheiat tratate/convenţii/acorduri de asistenţă judiciară, care prevăd scutirea de supralegalizare sau orice altă formalitate :

 

ANEXA 2*

 

Convenţia cu privire la suprimarea cerinţei supralegalizării actelor oficiale străine încheiată la Haga la 5 octombrie 1961, la care România a aderat prin O.G. nr. 66/1999, aprobată prin Legea nr. 52/2000, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică cu următoarele state:

ANEXA 3

        Sunt supuse supralegalizării actele de la autorităţi şi instituţii din străinătate, din state cu care România nu are tratate sau convenţii de asistenţă juridică în materie, care urmează a fi folosite în România şi pentru care nu există scutire de supralegalizare.