SUCEAVA
Poziţie geografică: situat în partea de NE a României, 47°40`38" latitudine nordică şi 26°19`27" longitudine estică, aproximativ în centrul Podişului Sucevei - pe două trepte de relief: un platou a cărui altitudine maximă atinge 385 m pe Dealul Zamca, lunca şi terasele râului Suceava, cu altitudine sub 330 m.
Suprafaţa: 5210 ha.
Populaţia: 105.865 locuitori, din care: 50.684 bărbaţi si 55.181 femei (după ultimul recensământ din 2002).
Pentru primele secole ale erei noastre, s-au descoperit vestigii ale dacilor liberi, pe malul stâng al pârâului Scheia, din sec.II - III e.n., care prin tipul locuinţelor, tehnica ceramicii - dovedesc vechi tradiţii dacice precum şi influenţa civilizaţiei romane. (Din aceeaşi perioadă existând şi azi un cimitir în zona străzii Ana Ipătescu).
Timp de două secole XV - XVI, Suceava a ocupat un loc de prim plan în istoria oraşelor Moldovei, fiind cel mai important centru al producţiei de mărfuri si al schimbului intern si extern, aici aflându-se vama principală a tării, pe unde erau obligate să treacă toate caravanele de negustori.
Apogeul strălucirii Sucevei este atins însă în vremea marelui domnitor Ştefan cel Mare (1457-1504), acesta acordandu-i o atenţie sporită, consolidând Cetatea de Scaun, Curtea Domnească, adăugând noi şi importante construcţii în oraş, îngrijindu-se de dezvoltarea sa economică şi culturală.
În vara anului 1476, ambiţiosul Mohamed II şi-a încercat norocul sub zidurile cetăţii, dar dârza rezistenţă a moldovenilor i-a frânt voinţa victoriei şi l-a silit să se retragă în mod ruşinos. Ştefan făcuse din Suceava un punct strategic al sistemului său de apărare. În 1497, 21 de zile şi nopţi în şir, tunurile leşilor au bătut în ziduri, dar acestea au rămas neclintite. Niciodată cetatea n-a fost cucerită prin forţa armelor.
Urmaşii lui Ştefan cel Mare - Bogdan cel Orb, Ştefăniţă Vodă, dar mai ales Petru Rareş, au continuat politica înaintaşilor, contribuind la ridicarea nivelului de dezvoltare economică, artistică şi culturală a Sucevei.
La 21 mai 1600, armatele vievodului Mihai Viteazul, intrau, fără luptă, în Cetatea de Scaun, încheindu-se astfel actul primei Uniri a Ţării Româneşti, Transilvaniei şi Moldovei. Pe 26 mai Ioan Capturi, noul pârcălab al Sucevei, jură credinţă marelui voievod care se intitula „domn al Ţării Româneşti şi Ardealului şi a toată Ţara Moldovei“.
Fără a mai atinge nivelul epocii Ştefan cel Mare - Petru Rareş, Suceava cunoaşte în vremea domnitorului Vasile Lupu (1634 - 1653) un nou moment de înflorire economică şi culturală, după care urmează declinul său favorizat de distrugerile provocate de războaiele turco-polone. Treptat-treptat, reşedinţa preferată a urmaşilor lui Petru Rareş devin Iaşii, fără ca Suceava să fie părăsită deodată.
Din a doua jumătate a sec.XVII începe să se accelereze procesul de decădere a oraşului. Cetatea de Scaun este distrusă pentru a nu putea fi folosită de domnii ostili Porţii Otomane sau de armatele poloneze intrate în conflict cu turcii.
În 1775, Nordul Moldovei intră sub stăpânirea Austriei, sub stăpânire Habsburgică acest teritoriu e denumit Bucovina. Referindu-se mai întâi provinciei Galiţia, spre 1849 devine provincie autonomă şi depinde direct de coroana imperială austriacă. Bucovina era împărţită în două ţinuturi - Suceava şi Cernauţi. Din anul 1868 Suceava devine reşedinţă de judeţ. În 1860 se înfiinţează gimnaziul de băieţi, în 1871 tribunalul, apoi o cazarmă şi un spital. Spre 1871 e construită o linie ferată până la Iţcani, dinspre Dorneşti, făcând legatura prin Burdujeni, cu vechea Românie. La începutul sec.XX se construieşte uzina electrică, se introduce instalaţia de apa şi canalizare, iau fiinţă mai multe bănci de credit.
La 6 noiembrie 1918, Suceava este eliberată de sub stăpânirea străină, în acea dată numărând 1.424 case cu 10.200 locuitori.
În perioada interbelică, Suceava - reşedinţa judeţului cu acelaşi nume, se dezvoltă lent din punct de vedere economic. Suceava era mai mult un centru negustoresc, unde se făcea schimbul produselor din zona de munte şi de câmpie, în ajunul celui de-al doilea război mondial, industria oraşului fiind reprezentată doar de două mori, o fabrică de mezeluri, una de zahăr, una de culori de pământ, o presă de ulei, două tăbăcării şi ateliere meşteşugăreşti. În această perioadă , în Suceava funcţionau liceul de baieţi "Ştefan cel Mare", unul de fete, un gimnaziu comercial, altul industrial de baieţi, şi unul profesional de fete, două şcoli primare şi două grădiniţe.
După cel de-al doilea război mondial, Suceava cunoaşte o dezvoltare economico-socială sub regimul comunist. Astfel, în partea de Nord-Est a oraşului, pe malul Sucevei, cât şi în vest, în zona Şcheia, s-au concentrat cele mai importante obiective industriale ce prelucrau materii prime din această parte a ţării (fabrici de hârtie, prelucrare a lemnului, piese maşini si utilaje, sticlă, industrie alimentară, industria uşoară). Industrializarea rapidă a Sucevei, începând cu anii '60, a determinat construirea de noi cartiere de locuinţe cât şi clădiri de utilitate publică, un nou spital cu peste 700 de locuri, casă de cultură, Institutul de învăţământ superior, hoteluri, parcuri şi pieţe noi. Ca o altă consecinţă a dezvoltării industriale transportul ia amploare, astfel amintim aeroportul Salcea (la 12 km de oraş), modernizarea celor trei gări, transportul în comun.
Stema municipiului Suceava, potrivit anexei nr. 13 din Hotărârea de Guvern nr. 685/1998 privind aprobarea stemelor unor municipii, se compune dintr-un scut albastru, încărcat cu o cetate crenelată, de argint, dotată cu ferestre, aşezată pe o câmpie verde. În faţa cetăţii, Sfântul Gheorghe ecvestru (cal alb), nimbat de aur, purtând mantie, brâu şi cizme roşii, străpunge cu o lance de aur balaurul negru. În şef se află capul de bour având o stea cu cinci raze între coarne, flancat în dreapta de o stea cu opt raze, iar în stânga, de o semilună, toate de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint, formată din şapte turnuri crenelate.- platourile, larg vălurite, reprezentate prin dealul Zamca şi dealul Cetăţii; cele sub formă de coline se întâlnesc numai în partea de sud-est a oraşului;
- versanţii deluviali (circa 25% din suprafaţă), apăruţi ca urmare a dinamicii active a proceselor geomorfologice (alunecări de teren, eroziuni areolare şi liniare), se întâlnesc mai ales în bazinul superior al văii Ţîrgului, pe versanţii de vest şi sud-est ai dealului Zamca şi pe versantul drept al Sucevei;
- şesurile aluvionare, modelate sub forma unor trepte, au un caracter îmbucat.
- o treaptă între 0 şi 2 m, inundabilă;
- o treaptă mai înaltă între 2 şi 4 m, inundabilă periodic;
- ultima treaptă între 4 şi 7 m este cea mai înaltă a şesului.
- terasa de 20-25 m în zona abatorului Burdujeni;
- terasa de 60-70 m, dealul Burdujeni;
- terasa de 100 m, dealul Viei şi dealul Mănăstirii;
- terasa de 130-140 m, dealul Velniţei;
- terasa de 150-160 m, dealul Ţarinca;
- terasa de 180-190 m, dealul Căprăriei.
Cetatea de Scaun: Situată pe un platou înalt, în partea de Est, restaurată în ultimii ani, este o ctitorie a voievodului Petru I Muşat, menţionată pentru prima oară într-un document din anul 1388; construită din piatră, a fost întărită ulterior de Ştefan cel Mare cu ziduri de peste 10 m şi o grosime de 4 m, făcând-o inexpungabilă.
Rămăşiţele Cetăţii Scheia: Aflată la 384 m. alt., în partea de NV a oraşului, a fost ridicată în sec.XIV sub forma unui romb cu latura de 36 m. în interior şi ziduri groase de 3 m. În momentul de faţă mai există doar ruinele unui contrafort din partea de Vest a fostei cetăţi.
Ruinele Curţii Domneşti: peste resturile unui palat de lemn datând din timpul domniei lui Petru Muşat, voievodul Ştefan cel Mare a ridicat o clădire de piatră, refăcută în cărămidă de Vasile Lupu; se vad urmele unor încăperi şi beciuri. (azi pe Bd. Ana Ipătescu)
Muzeul de artă populară: Funcţionează în clădirea fostului Han Domnesc, construcţie de la sfârşitul sec.XVI; adaposteşte colecţii de etnografie şi artă populară. (azi pe str. Ciprian Porumbescu, 5)
Fondul memorial documentar "Simeon Florea Marian": Cuprinde obiecte personale, publicaţii, manuscrise care au aparţinut folcloristului şi etnografului (1847-1907). (azi pe str. Aleea S. Fl. Marian, 2)
Monumentul de arhitectură medievală "Mirăuţi": Este o ctitorie a lui Petru I Muşat (sec. XIV), refăcută din temelii în sec.XVII; restaurată în forma actuală la sfârşitul secolului trecut; în acest edificiu avea loc încoronarea domnitorilor Moldovei. (azi pe str. Mirăuţilor, 17)
Monumentul de arhitectură medievală Mănăstirea Sfântul Ioan: Prima construcţie din cadrul complexului a fost ridicată în sec.XVI, de când datează şi urmele de pictură exterioară de pe faţa sudică; alte construcţii aparţin secolelor XVII şi XIX. (azi pe str. Ioan Vodă Viteazul, 2)
Monumentul de arhitectură medievală Biserica Sf. Dumitru: Ctitorie a lui Petru Rareş din anii 1534-1535; în curte se află un turn înalt de 30 m, construit de Alexandru Lăpuşneanu în anul 1561, având încrustată, pe unul din pereţi, stema vechii Moldove. (azi pe str. Curtea Domnească)
Mănăstirea Zamca (armenească): A fost ridicată în 1606, pe un platou din partea de Vest a oraşului de armenii refugiaţi în Moldova încă din sec.XVI; zidul de incintă formează un trapez cu două laturi paralele, cu o poartă de intrare monumentală, boltită, pe latura de Vest; aici şi-a aşezat tabara regele Sobieski în anul 1601. (azi pe str. Zamca)
Statuia ecvestră a lui Ştefan cel Mare: Opera sculptorului Iftimie Bârleanu, dezvelită în anul 1977, amplasată pe înalţimea de unde Cetatea de Scaun domină oraşul.
Statuia lui Petru Muşat: Situată în faţa Casei de cultură, este o operă a sculptorului Paul Vasilescu. (azi pe str. Ştefan cel Mare)
Parcul central: Aflat în inima oraşului, adăposteşte două lucrări de artă: bustul compozitorului Ciprian Porumbescu (opera din 1933 a sculptorului Ioan Cirdei) si bustul voievodului Petru Rareş (realizat în 1977 de sculptorul Gavril Covalski).
Gara Burdujeni: Este o copie la scară redusă a celei din Freiburg (Germania) , construită de firma austriacă Strusberg. Ridicarea corpului central a început în 1869, iar între anii 1895 şi 1903 s-au executat etajul superior şi cele două pavilioane laterale. Gara a fost deschisă în 1869, cu ocazia inaugurării căii ferate Roman-Suceava, făcând legatura la graniţă, între Regat şi Bucovina (aflată sub stăpânire austro-ungară). Până în 1960, Sala principală era singura sală festivă din municipiu, în care se desfăşurau balurile CFR şi ale Primăriei. De asemenea, în Sala principală s-a realizat, la scara 1:1, o statuie a lui Ştefan cel Mare, care ulterior a fost turnată în bronz şi amplasată pe platoul Cetăţii de Scaun.
- Platforma pilot avansată de management on-line al informaţiilor cu privire la transportul şi traficul rutier, în concordanţă cu evoluţia mediului socio-economic naţional şi cerinţele de integrare europeană - 150.000 Euro
- Tehnologie de monitorizare a nivelului de poluare pentru reducerea impactului transportului urban asupra mediului. Sistem pilot 125.000 Euro
- Parteneri de succes - finanţare nerambursabilă 4.078 Euro, contribuţia Municipiului Suceava şi a partenerilor 764 Euro
- SMILE Alternative ecologice pentru dezvoltarea durabilă a oraşelor Europei - 194.880 Euro
- Transparenţă şi eficienţă bugetară pentru o administraţie europeană - finanţare nerambursabilă 19.620 Euro, contribuţie proprie 3.125 Euro
- SIVECO - Sisteme informatice inteligente pentru o administraţie europeană - finanţare nerambursabilă 19.600 Euro, contribuţie proprie 4.160 Euro
- ECDL - Paşaport European - finanţare nerambursabilă 15.380 Euro, contribuţie proprie 1.850 Euro
- Retehnologizarea staţiei de epurare - 1.5 mil. Euro
- AlterEco - Reducerea poluării datorate traficului rutier - finanţare nerambursabilă 165.000 Euro, contribuţia Municipiului Suceava şi a partenerilor din România 55.000 Euro
- CATCH - Transport accesibil şi ecologic pentru sănătatea comunităţii locale - finanţare nerambursabilă 66.792 Euro, contribuţie proprie 120.208 Euro
- PLUME - "Oraşe Europene pentru Mileniul III" - 4.387 Euro
- SWAM - Îmbunătăţirea sistemului de management al deşeurilor menajere în Suceava - finanţare nerambursabilă 19.965 Euro, contribuţia Municipiului Suceava şi a partenerilor din România 20.000 Euro
- Centrului Social de zi "Sfânta Vineri" - finanţare nerambursabilă 133.594 Euro, contribuţie partener 14.360 Euro
- Centrul de Informare Europeană - EUROPA. Perioada de derulare: mai 2004-prezent.
- CIVITAS - SMILE - Alternative ecologice pentru dezvoltarea durabilă a oraşelor Europei - finanţare nerambursabilă 194.880 Euro, contribuţie proprie 344.134 Euro (mai multe detalii www.Civitas-Initiative.org/city_map.phtml?lan=en). Perioada de derulare: 2005-2009
- MIDAS - Măsuri privind influenţarea cererii de transport pentru dezvoltare durabilă, finanţare nerambursabilă 34.297 Euro, contribuţie proprie 34.297 Euro (v. MIDAS.pdf). Perioada de derulare: martie 2006-februarie 2009
- Suceava - Utilităţi şi mediu la standarde europene - Proiect finanţat prin credit extern rambursabil şi garantat de Guvernul României. Partener: Consiliul Judeţean Suceava. Bugetul proiectului: 10.800.000 Euro. Perioada de derulare: 2004-2008
- ISPA - Reabilitarea sistemului de alimentare cu apă şi canalizare din municipiul Suceava - finanţare nerambursabilă 33.442.500 Euro, contribuţia Guvernului României prin Fondul Naţional de Pre-aderare 4.459.000 Euro, contribuţia proprie a Municipiului Suceava 6.688.500 Euro. Parteneri: Municipiul Suceava, SC ACET SA Suceava, Agenţia de Protecţie a Mediului. Perioada de derulare: 2006-2010
- Program de cooperare socio-economică între Cernăuţi şi Suceava - finanţare nerambursabilă 267.930 Euro, contribuţia Municipiului Suceava 29.770 Euro. Perioada de derulare: decembrie 2006-prezent.
- Parteneriate şi contacte economice cu oraşele Sosnowiec - Polonia şi Cernăuţi - Ucraina
- Contacte economice, culturale şi turistice cu regiunea Swaben din Germania
- Parteneriate în activităţi de dezvoltare locală cu Harisburg - Austria, Aalborg - Danemarca, Napoli - Italia, Liverpool - Marea Britanie, Larnia - Grecia, Lyon - Franta.
Implementarea de programe de dezvoltare locală
Priorităţi şi oportunităţi pe termen mediu şi lung
- Asigurarea unor condiţii avantajoase pentru investiţii şi atragerea de investitori, în vederea dezvoltării economice a oraşului
- Reabilitarea reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare
- Reabilitarea reţelelor de transport a energiei termice
- Modernizarea infrastructurii
- Finalizarea, în parteneriat cu A.N.L., a blocurilor de locuinţe
- Implementarea unui management performant pentru deşeurile menajere
- Amenajarea unui depozit ecologic pentru deşeurile municipale
- Finalizarea extinderii reţelelor de gaz natural în întregul oraş
O parte din informaţii au fost preluate din următoarele surse:
Wikipedia-enciclopedie liberă - http://ro.wikipedia.org/wiki/Suceava ,
Proiectul Bucovina - http://www.bukovina.ro ,
Moldova lui Ştefan, comunitatea băştinaşilor - http://www.moldova.110mb.com/03/suceava.html .
