SUCEAVA

Poziţie geografică: situat în partea de NE a României, 47°40`38" latitudine nordică şi 26°19`27" longitudine estică, aproximativ în centrul Podişului Sucevei -  pe două trepte de relief: un platou a cărui altitudine maximă atinge 385 m pe Dealul Zamca, lunca şi terasele râului Suceava, cu altitudine sub 330 m.

Suprafaţa: 5210 ha.

Populaţia: 105.865 locuitori, din care: 50.684 bărbaţi si 55.181 femei (după ultimul recensământ din 2002).

Istorie 
 
Descoperirile arheologice atestă, pe locul actualului oraş, existenta unor aşezări ale dacilor liberi. Ele au fost locuite începand cu cea mai veche perioadă a societăţii omeneşti, paleoliticul. Săpăturile din preajma Cetăţii de Scaun au confirmat o veche aşezare din perioada neoliticului timpuriu, de acum 7000 de ani, de tipul culturii Criş.
Din epoca bronzului (mil. II î.Hr.) s-au găsit două morminte în cutie de piatră, descoperite în partea de Vest a oraşului. Există şi alte dovezi ale existenţei aşezărilor omeneşti din epoca fierului, primul mileniu î.Hr.
Pentru primele secole ale erei noastre, s-au descoperit vestigii ale dacilor liberi, pe malul stâng al pârâului Scheia, din sec.II - III e.n., care prin tipul locuinţelor, tehnica ceramicii - dovedesc vechi tradiţii dacice precum şi influenţa civilizaţiei romane. (Din aceeaşi perioadă existând şi azi un cimitir în zona străzii Ana Ipătescu).
Din vremea migraţiei popoarelor datează vechile aşezări săteşti, care în sec.XIV-lea se grupează în partea de Est a actualului oraş, aici constituindu-se primul nucleu al viitorului oraş medieval.
Transformarea aşezării rurale în aşezare urbană îşi atinge apogeul în sec. XIV-lea, fapt ce l-a determinat pe Petru I Muşat (1375-1391) să-şi schimbe reşedinţa sa domnească de la Siret la Suceava care devine astfel pentru mai bine de două secole, capitala Moldovei (din 1388 - 1566). Atunci s-au ridicat curţile domneşti şi biserica Mirăuţi (prima catedrală mitropolitană) şi Cetăţile Şcheia şi Cetatea de Scaun.
Timp de două secole XV - XVI, Suceava a ocupat un loc de prim plan în istoria oraşelor Moldovei, fiind cel mai important centru al producţiei de mărfuri si al schimbului intern si extern, aici aflându-se vama principală a tării, pe unde erau obligate să treacă toate caravanele de negustori.
 

ImageApogeul strălucirii Sucevei este atins însă în vremea marelui domnitor Ştefan cel Mare (1457-1504), acesta acordandu-i o atenţie sporită, consolidând Cetatea de Scaun, Curtea Domnească, adăugând noi şi importante construcţii în oraş, îngrijindu-se de dezvoltarea sa economică şi culturală.

În vara anului 1476, ambiţiosul Mohamed II şi-a încercat norocul sub zidurile cetăţii, dar dârza rezistenţă a moldovenilor i-a frânt voinţa victoriei şi l-a silit să se retragă în mod ruşinos. Ştefan făcuse din Suceava un punct strategic al sistemului său de apărare. În 1497, 21 de zile şi nopţi în şir, tunurile leşilor au bătut în ziduri, dar acestea au rămas neclintite. Niciodată cetatea n-a fost cucerită prin forţa armelor. 

Urmaşii lui Ştefan cel Mare - Bogdan cel Orb, Ştefăniţă Vodă, dar mai ales Petru Rareş, au continuat politica înaintaşilor, contribuind la ridicarea nivelului de dezvoltare economică, artistică şi culturală a Sucevei.
La 21 mai 1600, armatele vievodului Mihai Viteazul, intrau, fără luptă, în Cetatea de Scaun, încheindu-se astfel actul primei Uniri a Ţării Româneşti, Transilvaniei şi Moldovei. Pe 26 mai Ioan Capturi, noul pârcălab al Sucevei, jură credinţă marelui voievod care se intitula „domn al Ţării Româneşti şi Ardealului şi a toată Ţara Moldovei“.
Fără a mai atinge nivelul epocii Ştefan cel Mare - Petru Rareş, Suceava cunoaşte în vremea domnitorului Vasile Lupu (1634 - 1653) un nou moment de înflorire economică şi culturală, după care urmează declinul său favorizat de distrugerile provocate de războaiele turco-polone. Treptat-treptat, reşedinţa preferată a urmaşilor lui Petru Rareş devin Iaşii, fără ca Suceava să fie părăsită deodată.
Din a doua jumătate a sec.XVII începe să se accelereze procesul de decădere a oraşului. Cetatea de Scaun este distrusă pentru a nu putea fi folosită de domnii ostili Porţii Otomane sau de armatele poloneze intrate în conflict cu turcii.

În 1775, Nordul Moldovei intră sub stăpânirea Austriei, sub stăpânire Habsburgică acest teritoriu e denumit Bucovina. Referindu-se mai întâi provinciei Galiţia, spre 1849 devine provincie autonomă şi depinde direct de coroana imperială austriacă. Bucovina era împărţită în două ţinuturi - Suceava şi Cernauţi. Din anul 1868 Suceava devine reşedinţă de judeţ. În 1860 se înfiinţează gimnaziul de băieţi, în 1871 tribunalul, apoi o cazarmă şi un spital. Spre 1871 e construită o linie ferată până la Iţcani, dinspre Dorneşti, făcând legatura prin Burdujeni, cu vechea Românie. La începutul sec.XX se construieşte uzina electrică, se introduce instalaţia de apa şi canalizare, iau fiinţă mai multe bănci de credit.

La 6 noiembrie 1918, Suceava este eliberată de sub stăpânirea străină, în acea dată numărând 1.424 case cu 10.200 locuitori.

În perioada interbelică, Suceava - reşedinţa judeţului cu acelaşi nume, se dezvoltă lent din punct de vedere economic. Suceava era mai mult un centru negustoresc, unde se făcea schimbul produselor din zona de munte şi de câmpie, în ajunul celui de-al doilea război mondial, industria oraşului fiind reprezentată doar de două mori, o fabrică de mezeluri, una de zahăr, una de culori de pământ, o presă de ulei, două tăbăcării şi ateliere meşteşugăreşti. În această perioadă , în Suceava funcţionau liceul de baieţi "Ştefan cel Mare", unul de fete, un gimnaziu comercial, altul industrial de baieţi, şi unul profesional de fete, două şcoli primare şi două grădiniţe.

După cel de-al doilea război mondial, Suceava cunoaşte o dezvoltare economico-socială sub regimul comunist. Astfel, în partea de Nord-Est a oraşului, pe malul Sucevei, cât şi în vest, în zona Şcheia, s-au concentrat cele mai importante obiective industriale ce prelucrau materii prime din această parte a ţării (fabrici de hârtie, prelucrare a lemnului, piese maşini si utilaje, sticlă, industrie alimentară, industria uşoară). Industrializarea rapidă a Sucevei, începând cu anii '60, a determinat construirea de noi cartiere de locuinţe cât şi clădiri de utilitate publică, un nou spital cu peste 700 de locuri, casă de cultură, Institutul de învăţământ superior, hoteluri, parcuri şi pieţe noi. Ca o altă consecinţă a dezvoltării industriale transportul ia amploare, astfel amintim aeroportul Salcea (la 12 km de oraş), modernizarea celor trei gări, transportul în comun.

Image Stema municipiului Suceava, potrivit anexei nr. 13 din Hotărârea de Guvern nr. 685/1998 privind aprobarea stemelor unor municipii, se compune dintr-un scut albastru, încărcat cu o cetate crenelată, de argint, dotată cu ferestre, aşezată pe o câmpie verde. În faţa cetăţii, Sfântul Gheorghe ecvestru (cal alb), nimbat de aur, purtând mantie, brâu şi cizme roşii, străpunge cu o lance de aur balaurul negru. În şef se află capul de bour având o stea cu cinci raze între coarne, flancat în dreapta de o stea cu opt raze, iar în stânga, de o semilună, toate de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint, formată din şapte turnuri crenelate.
Semnificaţia elementelor însumate simbolizează vechea cetate de scaun a Sucevei, al cărei patron era Sfântul Gheorghe. 
 
Relief
 
Aspectul caracteristic al reliefului Sucevei este cel al unui vast amfiteatru, cu deschidere spre valea râului Suceava, cu înălţimea maximă de 435 m (dealul Ţarinca) şi cea minimă de 270 m (în zona albiei râului Suceava).
Relieful din zona oraşului şi din împrejurimi este foarte variat, cu o fragmentare sub formă de platouri, coline (cueste) şi dealuri (Zamca, 385 m; Viei, 376 m; Mănăstirii, 375 m; Ţarinca, 435 m) separate de văile râurilor Suceava, Şcheia, Tîrguluţ (Cacaina), Bogdana şi Morii.
Orientarea generală a interfluviilor, cât şi a văii Sucevei este NV—SE, conform structurii geologice cu caracter monoclival. Pantele reliefului se prezintă destul de variat. Majoritatea lor, aproximativ 60% din suprafaţa teritoriului, sunt sub 3°, 25% din teritoriu cuprinde pante între 3 şi 10°, iar 15% din teritoriu are pante peste 10°.
Principalele unităţi de relief din oraş şi din zona înconjurătoare, de vârstă cuaternară, pot fi clasificate în trei mari grupe:
 
  • platourile, larg vălurite, reprezentate prin dealul Zamca şi dealul Cetăţii; cele sub formă de coline se întâlnesc numai în partea de sud-est a oraşului;
  • versanţii deluviali (circa 25% din suprafaţă), apăruţi ca urmare a dinamicii active a proceselor geomorfologice (alunecări de teren, eroziuni areolare şi liniare), se întâlnesc mai ales în bazinul superior al văii Ţîrgului, pe versanţii de vest şi sud-est ai dealului Zamca şi pe versantul drept al Sucevei;
  • şesurile aluvionare, modelate sub forma unor trepte, au un caracter îmbucat.
Ele s-au detaşat ca trepte prin adâncirea succesivă a albiei Sucevei astfel:
  • o treaptă între 0 şi 2 m, inundabilă;
  • o treaptă mai înaltă între 2 şi 4 m, inundabilă periodic;
  • ultima treaptă între 4 şi 7 m este cea mai înaltă a şesului.
În afara acestor trei trepte ale şesului se mai pot delimita încă şase terase:
  • terasa de 20-25 m în zona abatorului Burdujeni;
  • terasa de 60-70 m, dealul Burdujeni;
  • terasa de 100 m, dealul Viei şi dealul Mănăstirii;
  • terasa de 130-140 m, dealul Velniţei;
  • terasa de 150-160 m, dealul Ţarinca;
  • terasa de 180-190 m, dealul Căprăriei.
 
Clima: temperat continentală. Temperatura medie anuală este de 8.2 grade C. Aerul de origine nordică aduce ninsori iarna şi ploi reci primăvara şi toamna. Din est - influenţe climatice continentale cu secetă vara, cu cer senin, ger şi viscole iarna. Precipitaţiile căzute sub forma de ploaie reprezintă 70-80% din totalul acestora. Cele mai mici cantităţi de precipitaţii se înregistrează în luna februarie, iar cantităţile cele mai abundente sunt de obicei în lunile mai şi iunie.
 
Căi de acces: rutiere: E85, Suceava - Bucureşti, Suceava - Siret; E576 Suceava - Vatra Dornei; DN29 Suceava - Botoşani; DN29A Suceava - Dorohoi; feroviare; aeriene (aeroportul Salcea), curse Suceava - Bucureşti.
 
Obiective turistice

Cetatea de Scaun: Situată pe un platou înalt, în partea de Est, restaurată în ultimii ani, este o ctitorie a voievodului Petru I Muşat, menţionată pentru prima oară într-un document din anul 1388; construită din piatră, a fost întărită ulterior de Ştefan cel Mare cu ziduri de peste 10 m şi o grosime de 4 m, făcând-o inexpungabilă.

Rămăşiţele Cetăţii Scheia: Aflată la 384 m. alt., în partea de NV a oraşului, a fost ridicată în sec.XIV sub forma unui romb cu latura de 36 m. în interior şi ziduri groase de 3 m. În momentul de faţă mai există doar ruinele unui contrafort din partea de Vest a fostei cetăţi.

Ruinele Curţii Domneşti: peste resturile unui palat de lemn datând din timpul domniei lui Petru Muşat, voievodul Ştefan cel Mare a ridicat o clădire de piatră, refăcută în cărămidă de Vasile Lupu; se vad urmele unor încăperi şi beciuri. (azi pe Bd. Ana Ipătescu)
 
Biserica  Beizadelelor: Aflată în apropierea pieţii centrale a oraşului, denumită şi Bisericuţa Coconilor a fost fondată în 1643 de voievodul Vasile Lupu, cu rol de paraclis al Curţii Domneşti. Planul bisericii este un dreptunghi, având spre est o absidă circulara (interior şi exterior), iar spre vest un pridvor poligonal la exterior şi circular în interior. Pronaosul este despărţit de naos prin doi stâlpi octogonali susţinând trei arcuri. Naosul este boltit în stil moldovenesc, turla naosului fiind supraînălţată pe o baza pătrată şi una stelată. Decoraţia exterioara preia caracteristicile sec. XVII - brâul în "dinţi de fierăstrău" (deasupra soclului); arcaturi oarbe , în acoladă, pe aproape tot perimetrul bisericii. Turnul - clopotniţă alipit bisericii pe latura de nord, înspre vest, prezintă un subsol boltit a cărei funcţionalitate nu se cunoaşte încă.
 
Biserica Învierii: Aflată pe bulevardul Ana Ipătescu a fost fondată în 1551 de soţia voievodului Petru Rareş, doamna Elena (Brancovici) Construcţia păstrează planul iniţial intact, deşi a suferit modificări in timp, încadrându-se tipului de biserica de târg, respectiv - in dreptul naosului absidele laterale sunt inlocuite prin rezalite vizibile la exterior , limitate de contraforturi ; pronaosul este împărţit printr-un arc cu pilaştri şi console mai pronunţate. Cupola naosului nu este de tip moldovenesc ceea ce înseamnă că, probabil, a fost refăcută. Biserica nu are turlă. Nu se păstrează urme de pictura. în dreapta bisericii se află o frumoasă zvoniţă.
 
Muzeul judeţean: Înfiinţat în anul 1900; expune interesante piese care evocă trecutul bogat în evenimente şi fapte eroice al locuitorilor meleagurilor sucevene, din cele mai vechi timpuri până în zilele noastre; un interes aparte îl reprezintă "Sala tronului", în care, mobilier, costume şi alte obiecte reconstituie atmosfera de la curtea lui Ştefan cel Mare. (azi pe str. Ştefan cel Mare, 33)

Muzeul de artă populară: Funcţionează în clădirea fostului Han Domnesc, construcţie de la sfârşitul sec.XVI; adaposteşte colecţii de etnografie şi artă populară. (azi pe str. Ciprian Porumbescu, 5)

Fondul memorial documentar "Simeon Florea Marian": Cuprinde obiecte personale, publicaţii, manuscrise care au aparţinut folcloristului şi etnografului (1847-1907). (azi pe str. Aleea S. Fl. Marian, 2)

Monumentul de arhitectură medievală "Mirăuţi": Este o ctitorie a lui Petru I Muşat (sec. XIV), refăcută din temelii în sec.XVII; restaurată în forma actuală la sfârşitul secolului trecut; în acest edificiu avea loc încoronarea domnitorilor Moldovei. (azi pe str. Mirăuţilor, 17)

Monumentul de arhitectură medievală Mănăstirea Sfântul Ioan: Prima construcţie din cadrul complexului a fost ridicată în sec.XVI, de când datează şi urmele de pictură exterioară de pe faţa sudică; alte construcţii aparţin secolelor XVII şi XIX. (azi pe str. Ioan Vodă Viteazul, 2)

Monumentul de arhitectură medievală Biserica Sf. Dumitru: Ctitorie a lui Petru Rareş din anii 1534-1535; în curte se află un turn înalt de 30 m, construit de Alexandru Lăpuşneanu în anul 1561, având încrustată, pe unul din pereţi, stema vechii Moldove. (azi pe str. Curtea Domnească)

Mănăstirea Zamca (armenească): A fost ridicată în 1606, pe un platou din partea de Vest a oraşului de armenii refugiaţi în Moldova încă din sec.XVI; zidul de incintă formează un trapez cu două laturi paralele, cu o poartă de intrare monumentală, boltită, pe latura de Vest; aici şi-a aşezat tabara regele Sobieski în anul 1601. (azi pe str. Zamca)

Statuia ecvestră a lui Ştefan cel Mare: Opera sculptorului Iftimie Bârleanu, dezvelită în anul 1977, amplasată pe înalţimea de unde Cetatea de Scaun domină oraşul.

Statuia lui Petru Muşat: Situată în faţa Casei de cultură, este o operă a sculptorului Paul Vasilescu. (azi pe str. Ştefan cel Mare)

Parcul central: Aflat în inima oraşului, adăposteşte două lucrări de artă: bustul compozitorului Ciprian Porumbescu (opera din 1933 a sculptorului Ioan Cirdei) si bustul voievodului Petru Rareş (realizat în 1977 de sculptorul Gavril Covalski).

Gara Burdujeni: Este o copie la scară redusă a celei din Freiburg (Germania) , construită de firma austriacă Strusberg. Ridicarea corpului central a început în 1869, iar între anii 1895 şi 1903 s-au executat etajul superior şi cele două pavilioane laterale. Gara a fost deschisă în 1869, cu ocazia inaugurării căii ferate Roman-Suceava, făcând legatura la graniţă, între Regat şi Bucovina (aflată sub stăpânire austro-ungară). Până în 1960, Sala principală era singura sală festivă din municipiu, în care se desfăşurau balurile CFR şi ale Primăriei. De asemenea, în Sala principală s-a realizat, la scara 1:1, o statuie a lui Ştefan cel Mare, care ulterior a fost turnată în bronz şi amplasată pe platoul Cetăţii de Scaun.
 
Turismul este cartea de vizită cea mai reprezentativă pentru  regiune. Tradiţia si ospitalitatea specifică, împletită cu o serie de structuri hoteliere moderne,  mănăstirile din patrimoniul UNESCO, fondul muzeistic, monumente şi ansambluri de arhitectură, clădiri memoriale, atracţiile pentru activităţi de agrement, rafinamentul culinar bucovinean, sunt aspecte ce  pot satisface aşteptările celui mai exigent turist.
 
Dintre realizări
 
Proiecte finalizate
 
  • Platforma pilot avansată de management on-line al informaţiilor cu privire la transportul şi traficul rutier, în concordanţă cu evoluţia mediului socio-economic naţional şi cerinţele de integrare europeană - 150.000 Euro
  • Tehnologie de monitorizare a nivelului de poluare pentru reducerea impactului transportului urban asupra mediului. Sistem pilot 125.000 Euro
  • Parteneri de succes - finanţare nerambursabilă 4.078 Euro, contribuţia Municipiului Suceava şi a partenerilor 764 Euro 
  • SMILE Alternative ecologice pentru dezvoltarea durabilă a oraşelor Europei - 194.880 Euro
  • Transparenţă şi eficienţă bugetară pentru o administraţie europeană - finanţare nerambursabilă 19.620 Euro, contribuţie proprie 3.125 Euro 
  • SIVECO - Sisteme informatice inteligente pentru o administraţie europeană - finanţare nerambursabilă 19.600 Euro, contribuţie proprie 4.160 Euro 
  • ECDL - Paşaport European - finanţare nerambursabilă 15.380 Euro, contribuţie proprie 1.850 Euro 
  • Retehnologizarea staţiei de epurare - 1.5 mil. Euro
  • AlterEco - Reducerea poluării datorate traficului rutier - finanţare nerambursabilă 165.000 Euro, contribuţia Municipiului Suceava şi a partenerilor din România 55.000 Euro 
  • CATCH - Transport accesibil şi ecologic pentru sănătatea comunităţii locale - finanţare nerambursabilă 66.792 Euro, contribuţie proprie 120.208 Euro 
  • PLUME - "Oraşe Europene pentru Mileniul III" - 4.387 Euro
  • SWAM - Îmbunătăţirea sistemului de management al deşeurilor menajere în Suceava - finanţare nerambursabilă 19.965 Euro, contribuţia Municipiului Suceava şi a partenerilor din România 20.000 Euro 
  • Centrului Social de zi "Sfânta Vineri" - finanţare nerambursabilă 133.594 Euro, contribuţie partener 14.360 Euro 
 
Proiecte aflate în derulare
 
  • Centrul de Informare Europeană - EUROPA. Perioada de derulare: mai 2004-prezent.
  • CIVITAS - SMILE - Alternative ecologice pentru dezvoltarea durabilă a oraşelor Europei - finanţare nerambursabilă 194.880 Euro, contribuţie proprie 344.134 Euro (mai multe detalii www.Civitas-Initiative.org/city_map.phtml?lan=en). Perioada de derulare: 2005-2009
  • MIDAS - Măsuri privind influenţarea cererii de transport pentru dezvoltare durabilă, finanţare nerambursabilă 34.297 Euro, contribuţie proprie 34.297 Euro (v. MIDAS.pdf). Perioada de derulare: martie 2006-februarie 2009
  • Suceava - Utilităţi şi mediu la standarde europene - Proiect finanţat prin credit extern rambursabil şi garantat de Guvernul României. Partener: Consiliul Judeţean Suceava. Bugetul proiectului: 10.800.000 Euro. Perioada de derulare: 2004-2008
  • ISPA - Reabilitarea sistemului de alimentare cu apă şi canalizare din municipiul Suceava - finanţare nerambursabilă 33.442.500 Euro, contribuţia Guvernului României prin Fondul Naţional de Pre-aderare 4.459.000 Euro, contribuţia proprie a Municipiului Suceava 6.688.500 Euro. Parteneri: Municipiul Suceava, SC ACET SA Suceava, Agenţia de Protecţie a Mediului. Perioada de derulare: 2006-2010
  • Program de cooperare socio-economică între Cernăuţi şi Suceava - finanţare nerambursabilă 267.930 Euro, contribuţia Municipiului Suceava 29.770 Euro. Perioada de derulare: decembrie 2006-prezent. 
 
Contacte internaţionale
 
  • Parteneriate şi contacte economice cu oraşele Sosnowiec - Polonia şi Cernăuţi - Ucraina
  • Contacte economice, culturale şi turistice cu regiunea Swaben din Germania
  • Parteneriate în activităţi de dezvoltare locală cu Harisburg - Austria, Aalborg - Danemarca, Napoli - Italia, Liverpool - Marea Britanie, Larnia - Grecia, Lyon - Franta.
Dezvoltarea turismului

Implementarea de programe de dezvoltare locală

Priorităţi şi oportunităţi pe termen mediu şi lung

  • Asigurarea unor condiţii avantajoase pentru investiţii şi atragerea de investitori, în vederea dezvoltării economice a oraşului
  • Reabilitarea reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare
  • Reabilitarea reţelelor de transport a energiei termice
  • Modernizarea infrastructurii
  • Finalizarea, în parteneriat cu A.N.L., a blocurilor de locuinţe
  • Implementarea unui management performant pentru deşeurile menajere
  • Amenajarea unui depozit ecologic pentru deşeurile municipale
  • Finalizarea extinderii reţelelor de gaz natural în întregul oraş


O parte din informaţii au fost preluate din următoarele surse:

Wikipedia-enciclopedie liberă - http://ro.wikipedia.org/wiki/Suceava ,
Proiectul Bucovina - http://www.bukovina.ro ,
Moldova lui Ştefan, comunitatea băştinaşilor - http://www.moldova.110mb.com/03/suceava.html .

Inchide